joi, 20 noiembrie 2008

Oser...o piata de vechituri

Te afli intr-un oras mare... esti tanar si nelinistit si capabil sa dai 40 de roni doar ca sa intri intr-un club de fitze.Iti pui acolo uacherii de soare ...ca cica te deranjeaza stroboscopul.. nu bei bere ca nu esti cool... bei cockteiluri cu nume care mai de care mai apetisante si preturi mai condimentate doar esti pe banii tai nu?Dar ce conteaza? doar ti-ai facut plinul la masina cumparata de taticu tau a caror cai putere cresc invers proportional cu numarul de conexiuni neuronale ale soferului.Agati o frumoasa venita special ca sa ...investeasca cineva in ea... si stand la fel ca manechinele din Kenvelo... ii faci cinste cu o apa minerala cu lamaie..eventual pimpuita cu red bull ca sa fie bulbucu mai aprig si naravas.Doamne ce bine ne distram si ajungem acasa dimineata... dis de dimineata.

Dimineata, cand altii incep sa misune in altfel de cluburi in care banu e cam sfant, si unde 40 de roni sunt defapt toata marfa omului si salvarea lui pe o jumatate de luna.Sunt bani cu care si-ar plati intretinerea, si-ar completa medicatia pentru bolile cronice.Astfel multi ajung sa-si vanda lucruri din casa doar doar isi vor face o completare la nevoile lor infime.Si cum nicaieri nu incapi de tiganiada, si acest gen de piata este sufocata de bisnitarii clasici, si de ce nu, de cei ce-si procura marfa si prin alte moduri decat cele "clasice".


Pornim la piata la prima orea, temperatura cu putin peste 0 grade, somesul incetosat ....parca ar delimita doua lumi, izoland-o in acelasi timp...


 
  





Musuroaie de oameni claie peste gramezile de haine si scule de toate felurile

..precum niste roboti ce cauta ceva fix, concentrandu-se sa nu piarda vreun chilipir..




Langa sosete poti gasi la fel de usor flexuri sau fel de fel de scule, majoritatea productie China..

Daca ti-e frig poti sa-ti incalzesti carburatorul cu o cafea la minut, al carei metoda de productie iti poate ridica multe semne de intrebare... dar e frig asa ca ... musai tre sa bei.


Nici un mic dejun n-ar strica...
Produsele sunt facute "la botul calului" repede proaspete si cred, fierbinti

Intorci capul si te uiti in urma...

ceata mai persista, iti iei aparatu si incerci sa mai tragi cu ochiul prin imprejurimi, 

          .....    aici e domeniul vestimentatie, haine noi, de productie bizara, dar la preturi pe care oricine si le-ar putea permite.. 
   Ocolesc prin spate cateva tejghele si dau de un peisaj mult prea pustiu comparativ cu partea de dupa "cortina" vanzatorilor..


Un nene cam plesnit la directie, sau poate chiar lacuit cu aurolac sau spirt...sau cine stie ce mai ingurgiteaza ei, se uita pierdut la un stand improvizat de carti..
Nimik interesant ...asa ca-si continua drumul lui difuz.. si fara punct de oprire...


Iar imi sare gandul la mici aia si bauturile la dozatorul de remorca si ma gandesc, ce s-ar intampla daca matusa Salmonella s-ar supara nitel si i-ar scutura pe cativa de intestine? Dar totul  e bine gandit.. au aparut si cele doua solutii inovatoare.

Situatia e salvata, doar ca brusturii sunt cam congelati... si pana la ele te cam vede tot poporu'!


E bine ca sunt.. ne putem intoarce spre miezul pietei...
Pe sistemul ABC-ului mixt putem vedea orice produs facut cu mana omului, mai mult sau mai putin functional... totul de vanzare.


Tanara intreprinzatoare ce vindea aceste minunati ale tehnicii o tiganco-batranica , fiind o fina cunoscatoare a DSLR-urilor mi-a sarit in cap ca nu am voie sa pozez produsele dumneaiei si ca trebuie sa-i platesc daca vreau poze in rama sau cu cauciucu!Atunci mi-a sarit si mie surubu ca in aceasta piata pe langa bietii batranei ce-si vand agoniseala, 90% din intreprinzatori sunt hiperpigmentatii traditionali care sigur nu stiu ei ce e o placa de baza si ale caror produse pot fi luate cu imprumut de prin apartamentele alor amarati... asa ca mi-am pus aparatu in brau si am fotografiat ca orbul, evitand astfel orice suspiciune..



Puradeii cam simteau frigul ce-ti intra in oase, mai ales daca stateai intr-un loc..


Intram in zona de arta, unde kitch-ul e la el acasa...dar parca snt si lucruri interesante printe ele...
Un batranel ciung, asezat pe un scaunel, incerca sa vanda cativa dovleci ; nu prea era bagat in seama de multimea mai mult curioasa decat dornica de ceva.

Mai schimba vorbe cu colegii de patura care vindeau si ei tot ce-ti poate trece prin cap.




Am ajuns in capatul pietei...
Un nene vinde niste custi metalice...si cred ca gainile din ele sunt incluse in pret.


.... si iar dam de standuri foarte diversificate...

Facem cale intoarsa si ajungem la prima intrare, cea pe unde am venit..


...mai bem o cafea...ca tare-i buna...
A venit si tramvaiul...


Dar noi trecem la masinuta rosie ce ne asteapta... dupa pod!


NUMAI BINE !!!....

4 comentarii:

Me and YOU spunea...

Până nici Oser-ul nu mai este ce a fost în vremea copilăriei mele!!!

Ce vremuri! plin de adidaşi Puma şi blugi Vampum originali (made in Turkey), ciocolată Africana adevărată, adusă din Ungaria (ambalaj portocaliu cu un palmier negru), costume bărbăteşti vişinii şi verzi, iegări lucioşi de toate culorile, lambada răsunând în tot Oser-ul...
Din toate astea a rămas doar şfara de mititei şi puzderie de puradei.

Ehei, traiul bun promis de nea' Băse!!!

(Îmi pare mie sau chiar involuăm?!?)

Krissa spunea...

fain fotoreportajul. bravo

Hellene, tomata cu scufiţă spunea...

;)) Asa ceva cam gasesti si in Timisoara. Atata doar ca unele sunt furate de prin strainataturi. Am scris si eu un post despre pietele Flavia si Ocico de pe la marginile orasului.

gabtudor spunea...

excelenta serie, bine mers, bine vazut, bine detaliat