Asa am ales Gradina Zmeilor situata in apropiere de satul Galgaul Almasului, judetul Salaj.
Acuma sa citez alpinetul "Gradina Zmeilor" constituie un amplu fenomen de prabusire si erodare destructiva, dezolvat in gresia de Sinmihaiu. Acesta este o gresie de varsta miocen inferioara, relativ slab cimentata, avand intercalatii de pietrisuri si conglomerate, caracteristice pentru stratele de Sinmihaiu, din bazinul Almasului.
Ce e mai important pentru necuoscatori de geologie , e ca dupa o plimbare lejera in care iti clatesti ochii cu niste lucruri extraordinare poti sa tragi o masa la iarba verde in liniste si daca mai si cureti gunoiul dupa tine tot e minunat.Asta am avut de gand sa facem si noi.Am luat-o la talpa pe cararuie...
Dupa nici 20m apar primele forme geologice...
Acuma nu o sa le botez pe fiecare ci am sa relatez partile mai interesante din acest traseu..Urcand " treptele" de pe poteca, se ajunge la un "limitator de burtica" adica o fisura intre doua stanci, unde nu poti sa intrii daca ai burta neomologata, dar poti sa le escaladezi pe lateral.
De deasupra stancii se intinde un platou de cativa metri patrati de unde se poate admira intreaga rezervatie. Stancile pot lua diferite forme in imaginatia noastra , mai ales in functie de unghiul in care le privesti. Era liniste imprejurul nostru si doar vantul mai perturba atmosfera.
Imaginile le-am facut urmand o potecuta ce se duce paralel cu versantul, dealungul gradinii..
Si iar pe potecuta...
Dar cu privirea mai mult in jos... Linistea incepe sa dispara si din padurea de sub noi se aud gemete orgasmice ale unor adolescenti care dupa ce au baut o bere incercau( cred, dupa pozitia lor) sa mute o stanca, in timp ce restu imortalizau momentul pe telefonul mobil...
Eeee!!
Noi sa fim sanatosi ... si ne continuam drumul in "salbaticie"!
Coboram, ajungem pe langa adolescentii veseli si galagiosi, fara sa facem poze; pt ca si asa ne priveam cam tulburei ... oare de la sucul de hamei sau de la tigarile fumate peascuns?
Din pacate asemenea specii intalnesti aproape oriunde ai merge...
Mezinul stancilor statea ascuns intr-un lastaris... timid parca
Apoi dam de gemenele printre care abia trece soarele
Aaaa sa nu va imaginati ca la o inaltime de cel putin 2 m de la sol stancile sunt asa cum le-a lasat natura!
Nuuu!!!
Ele contin picturi rupestre dar dintr-o epoca ceva mai recenta gen " BOBBY was here!" , iar cand le admirati sa aveti grija sa nu calcati in alte chestii la fel de naturale ca si rezevatia(asta daca va abateti de la poteca ). Dupa inca 5-10 min de mers printr-un desis ajungeti iar la prima poteca, astfel incheiati circuitul...
Ajunsi la masina fara sa fi obosit deloc, vedem ca langa noi au mai aparut inca 2 masini cu pofticiosi care deja erau cu micu pe gratar.
Tot e bine! Oricum nu sunt multi si erau chiar linistiti.
Dam si noi cu carbunele ,cand parcheaza langa noi un autocar din care ies cel putin 40 de piticanii de copii de gimnaziu. Si-apoi sa vezi galagie, si tipete, si urlete, si mai ales ca erau si de o alta nationalitate minoritara... parca eram in aeroport!
Dar???
Totul e bine cand se manaca BINE!
SA MANCATI BINE!!!
PS: In perioada in care noi ne ghiftuiam bine pe patura ... in alta parte, in Padis, un foarte bun prieten, trecea in lumea ingerilor in urma unui tragic accident!A iubit asa mult Muntele incat acesta ni l-a luat mult prea repede dintre noi... la doar 24 de ani!
ODIHNESTE-TE IN PACE PAUL TARANU !
NU TE VOM UITA NICIODATA! ...
Un comentariu:
Cate minunatii avem in tara dar sunt asa de putin cunoscute!
Imi pare rau pentru Paul, sa se odihneasca-n pace!
Trimiteți un comentariu