vineri, 15 august 2008

MASH 2008 - Drumul

Trebuia sa ajung in Oradea la facultatea de medicina pe la ora 10. Trenuletul m-a aduns in gara Oradea cu peron pe partea dreapta in jurul orei 4.33 dimineata; eu obisnuit cu drumul si cu cfr-istii si spatiile lor special amenajate pentru oameni ca mine nu mi-am facut nici o prblema pentru ca orice gara care se respecta are o sala de asteptare (pana si gara de la mine din sat are una...).

Si Oradea avea... una proaspat renovata, cu termopane curate, gresie sau ce-o fi pe jos... doar o mica problema usa era inchisa, si parca nici scaune nu erau inauntru. Cine stie ? Poate o aveau de dat in chirie... Bun! Loc de odihna nu este in gara, macar  o camara ,unde sa-ti lasi catrafusele si sa te plimbi de nebun prin imprejurimi , ar trebui sa fie. Intreb la Informatii si primesc acelasi raspuns ca la intrebarea cu sala de asteptare.Nu-mi ramande de facut decat sa ma aciuez intr-un colt de gara pe o punga cu bagajele in spatele meu si sa motai nitel.Nici de motait nu poti pentru ca duduia ce anunta trenurile latra din 5 in 5 minute, si fiind o gara moderna imi vorbeste si in 2 limbi straine.

Ies pe peron unde sunt banci dar e cam frig fiind inainte de rasarit, mai motai nitel mai un cersetor ciung, alti 2 surdomuti se pusera pe cearta, apare si un auroalc somnoros. Duduia de la restaurantul garii priponeste o masa in usa si sta la povesti romantice si suave cu macho de la security. Apare si soarele, cercanele se umfla si ele bucuroase... se face 7 si ma ia cu frig.Gasesc un scaun din cinci liber si ma pun pe el, chiar langa un tanar mai dubios nitel.Bietu om nu era dubios era doar bucuros ca azi il primesc domnii de la comisie si spera sa-si pastreze gradul de handicap ... pe care sigur il merita.El fiind putin mai mult schizofrenic, cu o privire si un zambet care sigur nu-s in normele UE. Si asa a mai trecut o juma' de ora.

Plec cu taxiul spre facultate unde in sfarsit gasesc un nene portar detreaba care imi incuie bagajele si astfel pot si eu sa ma plimb prin parcul de laga universitate sa-mi iau linistit micul mare dejun si sa ma mai gandesc odata la experienta cu gara.Apropo ! sunt si camere de supraveghere in gara, numai sala de asteptare si loc pentru bagaje au uitat ei sa faca.

Mai trece o ora de liniste si nu apare nimeni, in schimb dupa ora 9 vin participantii ca pe teava, in grupuri.

Astfel ca in juma' de ora intrarea in facultate era burdusita de rucsaci, corturi si alte chestii necesare excursiei.

Nici un mic dejun nu strica ... asa la botu rucsacului


Au aparut si autobusele irezistibil de galbene si le-am umplut pana la refuz cu bagaje apoi ne-am indesat si noi si tzup tzup la pestera ursuletilor.

Pauzele lungi si dese ... cheia marilor succese!

Ajungem si la Pestera Ursilor unde,in interior, am preferat sa bag aparatul in geanta facand doar cateva imagini cu peisajele inconjuratoare.

Intrarea 

Si ce o inconjoara...

Apoi iar la drum, cum am iesit noi din pestera racoroasa si am dat iar de caldura, asa s-a abatut un somn in autobus incat n-a mai contat lipsa de confort si pasagerii furiilor galbene au cazut la datorie unul cate unul.


Ajungem si in Padis unde facem o ultima oprire la cateva sute de metrii de locul de campare in asteptarea celulalt autobus.

Astfel drumul nostru se incheie, nu inainte de a beneficia un salut de bun venit de la un prieten organizator :)

 VA URMA .... sper!








































miercuri, 13 august 2008

ALARMA - Au venit capsunariiii!!!!

Abia intors de cateva ore din mijlocul muntilor Apuseni, incerc sa revin la "normal" si ajung in mult iubitul oras Baia Mare.Am incercat sa evit imbulzeala de dimineata asa ca am pornit pe la 10.30 cu niste acte pe la institutiile statului.

Nu ajung bine in oras ,ca un nene cu jipu X5 se apropie de mine mai sa ma incalece, cred ca nu m-a observat bietu', ee il claxonez ca sa-l atentionez sa beleasca mai bine ochii, ca sunt si eu in trafic. Ii vad numarul .. e de Spania. Ma gandesc in sinea mea... mda.. omu e turist si nu stie cum e paici...

La urmatorul semafor o Mazda meseriasa , incadrata pe banda de dreapta, pur si simplu se baga pe banda mea(cand mi se inverzise semaforul) , fara nici cel mai mic gest de semnalizare; franez brusc si de data asta scap si o injuratura.Ii vad numarul... e de Spania. Imi clatesc ochii si ma uit in jurul meu mai bine.O aglomeratie imensa si 70% numai masini de Spania, Franta, Italia... mama ce de turisti straini in micutul nostru oras... nu?

Turisti pe dracu! Astia-s capsunarii nostrii care cica sunt in concediu si au revenit pe plaiurile mioritice sa nu-si uite originile si traditia.Asa ca oameni buni daca vreti sa va plimbati pe strazile frumosului oras Baia Mare cascati de 5 ori ochii inainte sa faceti vreo miscare, pentru ca vin cool-gay-ii din strainezia cu masinile lor bengoase.Partea proasta e ca nu s-au dezobisnuit de vechea lor profesie ce-o aveau inainte sa plece, adica aceea de cioban sau vacar, iar condusul masini e exact ca cel in care plimbi vaca in ciurda. Mai vad un nene foarte trendy imbracat, blugi cu petece si bling bling-uri, tricou mulat DE PUTA MADRE( ceea ce-i urez si eu) , bascuta Ferrari iar parul cret ii iesea intr-un stil italian pe la ceafa.Lanticul de un deget si inelele erau indubitabil prezente; calarea o motocicleta sport, ce sa mai vorbesc... un adevarat gigolo italian.Cand s-a pus nenea sa comande un suc, vorbea exact ca ultimul mohican cioban de prin varful muntilor care nu a facut transhumanta in viata lui.Majoritatea cafenelelor sunt pline acum de asemenea specimene de snobi, idioti si aerieni care servesc apa plata cu lamaie si-si admira masina.Si pana acum erau destui dar acum cu concediile sunt si mai multi... deranjant de multi.

Uitandu-ne pe la stiri am putut vedea cum o gramada de oligofreni moroseni isi luau bacul la Sighet contra cost, in pitesti se lua permisult de conducere tot pe bani; deci sunt convins ca si pe la noi sunt asemenea bombe in circulatie.

In concluzie mare grija celor ce tranzitati Baia Mare... ATENTIE AU VENIT CAPSUNARII !!!!!!

marți, 29 iulie 2008

Memorialul durerii - Sighet Maramures

Desi toata lumea vuia de problema inundatiilor, mai ales in partea maramuresului istoric sambata trecuta am fost invitat de catre d-na Coralia si d-nul Walter la o plimbare foto pana la Muzeul Memorial din Sighet, iar cum mie imi place sa plec oriunde (mai bine spus sa nu stau acasa) clar ca am acceptat.

 Mai era o problema mica ... faptul ca ploua destul de tare, iar peisajele iti faceau in ciuda pt ca nu prea puteai face poze.Dar vorba cantecului... speranta moare ultima! Si-a murit destul de repede, asa printre picuri am reusit sa prind cateva cadre... oricum realitatea era mult mai frumoasa.

Asa ca o idee a drumului spre Sighet






Si gata cu picurii, de'aici vine ploaia serioasa... asa ca aparatele in jeb si tzusti catre Sighet...

Scopul principal era muzeul memorial asa ca acolo a fost prima oprire. Dupa ce se parcheaza umbrelele in locul special amenajat incepe plimbarea prin acel colt de istorie. Avand in vedere ca n-am fost bun la istorie nici macar in visele mele... nu prea pot sa dau prea multe informatii in legatura cu felul si cursul acelor evenimente.Oricum prezentarea si felul in care sunt redate aceste evenimente sunt toate pe intelesul tuturor... 

Asadar in continuare o sa redau cam ce-au vazut ochii mei in zona, iar daca imaginile va atrag curiozitatea, atunci merita sa dati o fuga si sa cititi cu ochisorii vostrii toate informatiile de acolo.

VEI AJUNGE SA CUNOSTI ADEVARUL SI ADEVARUL TE VA ELIBERA! 

Asta era citatul... acuma sa dau si eu cu bata in balta... oare istoria parintilor nostrii se asemana cu istoria aceasta?Dar cea a bunicilor? De ce istoria descoparita recent e cea adevarata?Oare peste 30 de ani nu va fi alta istorie?... ramane sa cititi sa va convingeti. Eu nu am fost asa curios!M-am cultivat mai mult vizual, dar cand voi mai merge promit sa citesc mai mult.

        INTRAREA ( sau iesirea... )


Usa unei celule...


Si multe, multe, foarte multe informatii... istorice


Haine si obiecte ce apartineau detinutilor atat afara cat si in incinta inchisorii:

Patrafir al preotului greco-catolic dr.Tertulian Langa, fost detinut politic




EUROPA LIBERA...

TABLA DE SAH


CODUL MORSE


Obiecte ce au apartinul lui Gheorghe I. Bratianu

Alte detalii despre camerele detinutilor


Celula lui Gh. I. Bratianu

     Camera in care sunt prezentate rascoalele taranilor impotriva colectivizarilor

 Motocicleta facuta in fabrica penitenciarului Aiud... nu cred
sa fi incercat cineva sa evadeze cu ele!

 Camera si biroul de interogatoriu

O camera era rezervata epocii de aur a tovarasului, unde , pe langa drapele si costume de pionieri, somi ai patriei , se puteau "admira" o gramada de chestii pe care cred ca toata lumea le-a avut, pestele bibeloul , lanterna patrata, sticlele de sifon , cele de lapte si o multe alte chitibusuri care mie imi facea mare placere sa le revad.

 Cuplul Ceausescu... in varianta de bronz (cred), ca varianta plumbuita inca o mai cauta autoritatile.


Ceea ce am prezentat pana acum este cred 10% maxim din ceea ce este de vazut in celulele respective.Am sa incerc in continuare sa arat si cateva imagini din interiorul inchisorii.


Iesim putin afara, in curtea inchisorii unde, s-a facut un loc de reculegere pt toti cei care au platit cu viata .

Tot in curtea inchisorii s-a montat un grup statuar, statui care ar fi cam controversate, ele reprezentant un grup ce se manifesta prin mai multe gesturi, grup ce  este condus de catre un om fara cap.Atat am putut eu compune... las imaginile sa "gesticuleze"


Sperand ca trece ploaia, picurii fiind mai putini, am plecat spre centrul orasului, lasand inchisoarea muzeu, iar eu promitand ca data viitoare am sa si citesc brosurile si celelalte informatii frumos prezentate si postate in celulele inchisorii...

Si-am plecat... Si-a venit iar ploaia deci nici in centrul orasului Sighet n-am putut zabovi decat intr-o singura locatie.



A trecut si ziua, ploaia in schimb nu s-a oprit, ne-am intors spre casa... spre Baia Mare pe acelasi traseu in speranta ca poate poate vor reusi sa prindem un petec de lumina.Dar nu am reusit mare lucru.

Si cam asta a fost excursia mea la Sighet... pentru cunoscatorii si iubitorii genului (la istorie ma refer) merita vizitata locatia, pentru restu merita vizitat Sighetul si satele din imprejurimi.

Sanatate si numai bine!