duminică, 16 martie 2008

Castelul Corvinilor, Hunedoara

    Prima mentiune documetara a asezarii de la Hunedoara
dateaza din anul 1278,
în legatura cu lista de decima papala,
Hunedoara fiind mentionata printre cele mai
importante asezari din arhidiaconatul de Hunedoara,
alaturi de Deva, Hateg sau Santamaria-Orlea.
Anterior, numele de Hunedoara apare în
documente (1265, 1276) in legatura cu arhidiaconatul
de Hunedoara, o structura ecleziastica, subordonata
episcopiei Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia.



O data cu stingerea din viata a familiei Corvin, arhiva acesteia
a fost transferata, in Germania, la Anspach de catre George
de Brandenburg, o parte din documente ajungand la sfarsitul
secolului XVIII la Buda in cadrul celebrei Arhivum Camerae.
Printre aceste documente a existat si actul de donatie din
18 octombrie 1409, prin care regele Sigismund de
Luxemburg (1384-1437), doneaza posesiunea regala
Hunedoara (lat. possessionem nostram regalem Hwnyadwar)
lui Voicu si familiei sale, aici fiind mentionat si numele lui Ioan,
ca si fi al lui Voicu. In acest fel, Hunedorenii deveneau,
alaturi de familia Candea, cele dintai familii romanesti
din comitatul Hunedoarei care aveau proprietati cu drept nobiliar.

















Castelul în secolul XIX



Acest moment coicide cu derularea celor mai
importante lucrari de restaurare
în castel în paralel cu constructia fatedei
palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale,
acoperite cu tigla glazurata, mult mai înalte decat cele originale.
Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri si
un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii
gradului de atractivitate a monumentului.
Tot acum o serie de elemente decorative
din piatra sunt înlaturate si înlocuite cu
piese noi, dupa regulile specifice acestei perioade istorice.

Textul de mai sus nu e tricotat de mine ci l-am cules de pe
www.castelulcorvinilor.ro (merita vizitat)

Asuns la podul  de la intrarea castelului mai mult cu capul pe sus
ofticat ca nu aveam un obiectiv potrivit la aparat (si asa ma si scuz
de calitatea imaginilor), observ ca podul este in reparatii pe o parte,
adica erau cateva scanduri cam subrede. La vederea lor parca nici cele
de pe partea mea nu imi mai pareau sigure.







Odata ajuns in curtea castelului, a inceput sentimentul de gura
casca si bulbucat ochii.Tot ce vad in 380 grade este ceva nou,
nemaivazut de mine.Chiar aveai impresia ca esti in alte timpuri
, "noroc" ca mai caraia cate un turist.Nu erau multi oricum...





Totusi ca sa carcotesc nitel, imi pare rau ca totul parea mort,
nu era nimeni care sa fie costumat in acele epoci demult trecute,
totul era frumos...dar parca prea rece, nemiscat.















Incaperile sunt imense.. chiar is curios ce sistem de
incalzire centrala era pe vremea aia...
Dupa cum spuneam... mai mult cu ochii pe sus, astfel
am evitat si o ceata de 10 turisti ce au aparut brusc
si care la fel au si disparut.















Aceasta fantana are o legenda aparte.Se spune ca a fost sapata
de catre 3 turci luati prizonieri...Acestia ar fi sapat-o doar cu
mainile goale si cutit timp de 15 ani, fiindu-li-se promisa eliberarea
la terminarea fantanii.Dar cum Iancu murise acestia au fost trasi in teapa.
Ca ultima dorinta acestia au scris pe o piatra a fantanii "Apa ai, inima nu ai "
..sper sa fi dat bine citatul..oricum merita vizitata...






Strajerul castelului ce vegheaza de pe cel mai inalt turn.




Pana si apa scursa de pe acoperisi iti poate creea un sentiment ciudat


 
La plecare, aruncand o ultima privire nu poti sa ignori peisajul dezolant
care inconjoara castelul, o lume industriala rapusa de sistem. Lume ce o
voi prezenta cu alta ocazie...


Pacat ca la noi turism se intelege doar prin angajarea unei dudui
pisaloage la raionul de suveniruri si nu se ocupa deloc de
mediul inconjurator al castelului.
Sa fie ceva animatie sa nu ai impresia ca vizitezi un mormant.



Ca o parere proprie.. daca sunteti in zona Hunedoarei,
nu ezitati si vizitati castelul... merita.

Un comentariu:

cristina spunea...

Am fost la acest castel de doua ori in acest an.A fost animat,spre surprinderea mea,muzica medievala,domnite dansand,iar in curtea castelului,soldati aratandu-si maiestria de a folosi sabia.Am simtit ca fac parte din acea epoca.A fost minunat!!